Lehekülg: 3 : 2 : 1
Anacreontică
:
 Luule 2005-10-15 (8538 hits
)
Angelina
:
Luule 2005-10-15 (7452 hits
)
Armingenii
:
Luule 2005-10-15 (7367 hits
)
Atque nos!
:
Luule 2005-10-15 (9144 hits
)
Baladă
:
Luule 2009-01-21 (12094 hits
)
Balada albaneză
:
Luule 2008-11-03 (9140 hits
)
Biserica ruinată
:
Luule 2005-10-15 (10418 hits
)
Blăstăm de mamă
:
Luule 2005-10-15 (14172 hits
)
Blestemul trădării
:
Luule 2005-10-15 (7511 hits
)
Brâul Cosânzenii
:
Luule 2005-05-21 (6773 hits
)
Cântă pilotul
:
Luule 2005-10-15 (7409 hits
)
Cântec
: poezii pentru copii
Luule 2005-06-17 (97337 hits
)
Cântec
:
Luule 2005-10-15 (8205 hits
)
Cântec
:
Luule 2005-10-15 (9280 hits
)
Cântec (XXXI)
:
Luule 2005-06-18 (18518 hits
)
Cântec ostășesc
:
Luule 2005-10-15 (7773 hits
)
Cântecul cel vechi al Oltului
:
Luule 2005-10-15 (7512 hits
)
Cântecul Redutei
: din volumul „Cântece de vitejie”
Luule 2005-08-03 (13440 hits
)
Ceas-rău
:
Luule 2005-11-11 (7797 hits
)
Cetatea Neamțului
:
Luule 2005-09-06 (36056 hits
)
Chindia
:
Luule 2008-02-06 (6531 hits
)
Colindatorii
:
Luule 2002-12-28 (111922 hits
)
Cornul
: Baladă germană
Luule 2005-11-11 (7625 hits
)
Crăiasa zânelor
:
Luule 2005-04-28 (8036 hits
)
De profundis
:
Luule 2005-11-11 (7579 hits
)
Decebal cătră popor
:
Luule 2006-03-22 (10819 hits
)
Doina
:
Luule 2005-11-11 (22940 hits
)
Draga mamei
:
Luule 2005-11-11 (8767 hits
)
Dragoste învrăjbită
:
Luule 2005-11-11 (11119 hits
)
Dragostea păcurărească
:
Luule 2005-11-11 (7334 hits
)
Dunărea și Oltul
:
Luule 2005-11-11 (10538 hits
)
Dușmancele
:
Luule 2002-08-11 (42156 hits
)
El Zorab
:
Luule 2004-01-07 (139901 hits
)
Ex ossibus ultor!
:
Luule 2006-03-22 (9635 hits
)
Fatma
:
Luule 2002-06-15 (9342 hits
)
Filozofii și Plugarii
: (după o poveste poporală)
Luule 2005-08-06 (7858 hits
)
Fragment epic
:
Luule 2005-11-11 (7374 hits
)
Fulger
:
Luule 2005-11-11 (8545 hits
)
Golia ticălosul
:
Luule 2005-11-11 (7115 hits
)
Iarna pe ulita
: 1896 - Fire de tort
Luule 2003-11-26 (53174 hits
)
Ideal
:
Luule 2005-11-11 (13258 hits
)
Iedera
:
Luule 2008-02-06 (9956 hits
)
Imnul studenților
:
Luule 2006-04-05 (7280 hits
)
În miezul verii
:
Luule 2005-05-03 (24055 hits
)
Inima mamei
:
Luule 2002-10-21 (18940 hits
)
Ispita
:
Luule 2005-04-28 (10030 hits
)
La oglindă
:
Luule 2002-08-11 (20553 hits
)
Lordul John
:
Luule 2005-07-15 (37756 hits
)
Lupta vietii
:
Luule 2002-09-23 (12408 hits
)
Mama
:
Luule 2002-08-11 (14329 hits
)
Lehekülg: 3 : 2 : 1 |
|
|
|
|
|
Biograafia George Coșbuc
George Coșbuc (n. 20 septembrie 1866, Hordou, comitatul Bistrița-Năsăud, azi Coșbuc, județul Bistrița-Năsăud — d. 9 mai 1918, București) a fost un poet român din Transilvania, membru titular al Academiei Române din anul 1916.
George Coșbuc s-a născut al optulea dintre cei 14 copii ai preotului greco-catolic Sebastian Coșbuc și ai Mariei, fiica preotului greco-catolic Avacum din Telciu. Copilăria și-o va petrece la Hordou, în orizontul mitic al lumii satului, în tovărășia basmelor povestite de mama sa. Primele noțiuni despre învățătură le primește de la țăranul Ion Guriță, dintr-un sat vecin, despre care Maria Coșbuc auzise „că știe povești”. De la bătrânul diac Tănăsucă Mocodean, Coșbuc învață a citi încă de la vârsta de cinci ani.
Poetul și-a început studiile la școala primară din Hordou, în toamna anului 1871, pe care, din motive de sănătate, le întrerupe după clasa I. Din toamna anului 1873, pentru clasele a II-a și a III-a, urmează cursurile școlii din Telciu, comună mare pe Valea Sălăuții, învățând germana cu unchiul său Ion Ionașcu, directorul școlii. În clasa a IV-a (1875), se află la Școala Normală din Năsăud, pe care o absolvă pe data de 21 iunie 1876. În toamna acestui an, Coșbuc se înscrie în clasa I a Gimnaziului Fundațional din Năsăud; de atunci datează și primele contacte cu operele scriitorilor români și cu literatura universală: Lenau, Heine, Chamisso, Bürger și alții. La liceul din Năsăud erau profesori cu o pregătire serioasă, se punea accent pe studiul limbilor și al literaturilor clasice, încât Coșbuc și-a format aici o temeinică bază pentru cultura sa. Începe să scrie versuri și activează în Societatea de lectură Virtus Romana Rediviva a gimnaziului, din clasa a V-a (1880 - 1881) ca membru extraordinar. În clasa a VII-a, Coșbuc este ales vicepreședinte al societății, iar la 2 octombrie 1883 devine președinte. Publică în paginile revistei Muza someșeană (1882 - 1883) primele poezii, citește la ședințele societății traduceri din Rückert, Petõfi și o poveste populară, în 600 de versuri, Pepelea din cenușă. Contactul cu literatura clasică, mai cu seamă latină, cu principalele opere ale literaturii europene, dragostea față de folclorul românesc și față de cărțile vechi îi marchează, din această perioadă, destinul creator. În mai 1884 își susține examenul de bacalaureat, după trecerea acestuia, în toamna anului 1884, se înscrie la Facultatea de Filosofie și Litere a Universității maghiare din Cluj, care avea pe atunci și o catedră de limbă română. A continuat studiile clasice, frecventând cursurile de istoria grecilor vechi, traducere și interpretare de scrieri alese din Cicero, teoria și istoria retoricii la greci și romani, sintaxa greacă și istoria literaturii latine. A fost numit în comitetul Societății Iulia a studenților români; își începe colaborarea la Tribuna din Sibiu (decembrie 1884).
În noiembrie 1886, bolnav și confruntat cu diverse dificultăți materiale, nu mai figurează printre studenții clujeni, frecventând doar anumite cursuri universitare. Continuă colaborarea la Tribuna, publicând Atque nos, Fata craiului din cetini, Draga mamei, Dragoste păcurărească. Ioan Slavici, directorul Tribunei, îl caută personal la Cluj pentru a-l atrage în redacția revistei și pentru a stabili cu el o eventuală colaborare. Publică la revista din Gherla Cărțile săteanului român, continuă să tipărească în Tribuna povești și basme versificate (Fulger, Brâul Cosânzenii, Tulnic și Lioara), corespondează cu Slavici, care îl cheamă la Sibiu, în redacția ziarului. Din vara anului 1887 poetul începe să lucreze ca redactor la Tribuna, inaugurându-se astfel o etapă hotărâtoare în formația sa.
În aprecierile criticilor literari, Coșbuc este văzut ca un mare talent, mai presus de toți, care a reușit să depășească dulcegăria somptuoasă a lui Vasile Alecsandri și filozofia sufletească sfâșiată a lui Eminescu. Vorbind despre „cântarea” lui Coșbuc, Octavian Goga apreciază că ea „se desfășoară în imnul vast al naturii”. Totodată, natura creată de Coșbuc este o natură umanizată, robustă, fremătătoare, în necontenită germinație; asupra ei își exercită activitatea specifică țăranului (Dumitru Micu). Creațiile coșbuciene primesc un caracter de veridicitate puternic în ochii criticii, prin faptul că scriitorul cunoaște „toată viața țărănească, de la bucuriile și veselia nunții, până la durerea morții, toate năcazurile țărănești (...) nu din cărți, ci trăite de el” (Constantin Dobrogeanu-Gherea).
|
Soovitame Lugeda
